Mi-s multe goluri si zabrele
Si scurgerea mi-i grea,
Strangea-voi plinul dintre ele
Si plinul va chema.
Sarmanul strigat e uitat
De vin si coji de paine;
Fatidic lemn fiind lasat
Pe umere la mine.
Si zgaraia-va pielea mea
Si eu cu el odata,
Manca-vor vremile din ea
Si alta o sa creasca.
