Inca srtriga stramb perdeaua sa o trag spre miaza-noapte
si eu seman la hectare de miristi,paie uscate.
Iar ma ai spre tine rece si cu ochii pe o cleanta
prin miristile ciudate de o vreme neumblate
de picioarele desculte.
Tot paharele cu apa te privesc mai de aproape
cand te-arunci cu infinitul
spre miristile secate.
Iara usa cea cu clente,tot multiple,tot razlete
sta uituca si priveste la miristile-nsetate
nestiind in care parte
se deschide.
Tot sta suspendat pe-acolo si nimicul se tot scurge,
numai usa cea uituca,tocul in pamant infige
ca sa simta ea miristea,sa ramana cu nimicul.
De-as putea sa fiu nimicul,sa ma scurg peste miriste
sa fiu singura cu usa, atarnand sub totul tot,
n-ar mai sti miristea ce e foc.
Inca striga stramb perdeaua sa o trag spre miaza-zi.
Intodeauna vei fi centrul universului tau.
RăspundețiȘtergereProfunda poezie.
RăspundețiȘtergerefrumoasa mea,
RăspundețiȘtergereînsorite paie uscate căci ne dai voie...să reflectăm o parte a universului tău,tine
Paste in Iubire si Lumina.
RăspundețiȘtergereSa fii iubita si pretuita si sa te bucuri alaturi de cer pentru minunea cu care ne tot nastem in noi.
Fii bine
Paste fericit!
RăspundețiȘtergeresi toate roiesc in jurul tau . . .
RăspundețiȘtergerefrumos ;x
Hristos a inviat!!
Celestine: iti spun pe blogul meu sa ai un Paste fericit,chiar daca e mai tarziu,fiindca vad ca la tine nu a aparut comentariul meu.Doamne,ce eroare imensa! Si sa nu uit: iti doresc sa gasesti in tine Toleranta!
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=qEaeIqTsrfg
RăspundețiȘtergereia asta,graso