Toate oglinzile mele din cosmos s-au spart.
E luna singura pe cer. Ce vaca! Ce mai asteapta?
Mi-am imaginat eu ca e doar o stea acolo si ca oglinzile mele o fac sa para o galaxie,dar nu credeam ca e Nimic. Asa mult Nimic...si peste tot; cat vezi cu ochii.
Si acum vine intrebarea: Ce era,de fapt,presupusa mea stea-galaxie?
Ghici ce? Era un om...un om ca toti oamenii,un pamantean,si se plimba cu un mega-laser pe oglinzile mele. Incredibil!
Ele,dragele,s-au prins. Si uite-asa s-au tot plimbat,au stat la sfat...si au crapat. De necrezut!
Mergeam eu calma intr-o zi prin parc,si ce sa vezi? Cioburi peste tot; ploua cu cioburi. Praf si pulbere de-oglinzi.
Am banuit ca-s toate duse,dar chiar asa? Sa nu existe nici o stea?
Fuck all of you humans playing with lasers!
The end.